Seria CultClassics s-a născut din dorința de împărtăși cu publicul ARTA filme semnificative sau realizatori de film importanți din istoria cinematografiei. În această toamnă vă invităm într-o călătorie prin câteva mișcări cinematografice europene care au redefinit principiile cinema-ului. Îndrăznețe, fascinante, inovatoare, radicale - aceste mișcări sunt în continuare foarte relevante și influente pentru politica, problemele sociale și demersurile umaniste din zilele noastre.
Probabil una dintre cele mai cunoscute mișcări cinematografice și stiluri de regie, Nouvelle Vague / Noul Val Francez a apărut ca o respingere a cinematografiei tradiționale și ca o nouă modalitate exploratorie și revoluționară de a spune povești pe film. Cu o abordare inedită și împrumutând elemente din documentar, Nouvelle Vague a creat un nou stil cinematografic, îmbinând realismul, subiectivitatea, adesea un stil rebel de a filma, subliniind viziunea personală și artistică a filmului.
Cineastul al cărui nume a devenit sinonim cu Nouvelle Vague, Jean-Luc Godard oferă un studiu complex și cinic asupra pierderii în unul dintre cele mai bune filme ale sale, Disprețul (Le mépris, 1963). Unul dintre cele mai bune filme despre realizarea unui film, Le mépris demonstrează un lirism puternic, o abordare inteligentă asupra autoreflectării, artei și iubirii. Împărtășind unele afinități cu Le mépris, Dragostea nebună (L’amour fou, 1969) al lui Rivette oferă un amestec extraordinar de cinema, teatru, literatură, actorie și viață. Probabil unul dintre numele mai puțin cunoscute ale mișcării, Jacques Rivette are un stil experimental evocator, cu L'amour fou creând un spațiu complet improvizat, fără scenariu, listă de cadre sau indicații regizorale.
Umor, exuberanțe malițioase, nuanțe umaniste și o doză sănătoasă de suprarealism sunt caracteristicile Noului Val Cehoslovac. Cu un stil care variază de la experimental la realism captivant, mișcarea a devenit un simbol al rezistenței politice. În cadrul seriei CultClassics, spectatorii pot (re)vedea 3 capodopere ale cinematografiei cehoslovace din anii 60.
Balul pompierilor (Hoří, Má Panenko, 1967) al lui Miloš Forman, care are loc la balul anual al pompierilor voluntari dintr-un mic oraș, descrie corupția și incompetența la toate nivelurile societății. Trenurile bine păzite (Ostře Sledované Vlaky) de Jiří Menzel, adaptare Bohumil Hrabal, a câștigat Oscarul pentru cel mai bun film străin în 1966. Filmul exploatează atitudini cehe binecunoscute: satira, critica dogmatismului ideologic, dibăcia mediului rural, subînțelesurile umaniste, arătându-și farmecul cu fiecare cadru. O satiră pătrunzătoare a autoritarismului și conformismului, Despre ospăț și oaspeți (O slavnosti a hostech, 1966) a fost interzis în două rânduri în țara de origine, dar a devenit un succes internațional după premiera de la Festivalul de Film de la New York. Cu alura sa suprarealistă și observațiile ascuțite asupra naturii umane, relevanța universală a filmului continuă și astăzi.
Program septembrie - octombrie
Curator: Anca Caramelea
24.09.2024, 20.00 - Le mépris / Disprețul (Jean-Luc Godard, 1963)
Introducere: Radu Toderici, critic de film
01.10.2024, 18.30 - L’amour fou / Iubire nebună (Jacques Rivette, 1969)
Introducere: Radu Jude, cineast
08.10.2024, 20.00 - Ostře Sledované Vlaky / Trenuri bine păzite (Jiří Menzel, 1966)
15.10.2024, 20.00 - Hoří, Má Panenko / Balul pompierilor (Miloš Forman, 1967)
Introducere: Doina Gecse-Borgovan, jurnalist
22.10.2024, 20.00 - O slavnosti a hostech / Despre ospăț și oaspeți (Jan Němec, 1966)
Introducere: Jakab-Benke Nándor, critic de film
Pentru program și mai multe detalii vă invităm să consultați site-ul www.cinema-arta.ro
-----
Parteneri: Institut français de Roumanie à Cluj, National Film Archive Prague
Eveniment co-finanțat de Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca, în cadrul proiectului 𝘊𝘶𝘭𝘵𝘊𝘭𝘢𝘴𝘴𝘪𝘤𝘴 𝘭𝘢 𝘊𝘪𝘯𝘦𝘮𝘢 𝘈𝘙𝘛𝘈 - 𝘤𝘢𝘱𝘰𝘥𝘰𝘱𝘦𝘳𝘦 𝘴𝘦𝘮𝘯𝘪𝘧𝘪𝘤𝘢𝘵𝘪𝘷𝘦 𝘢𝘭𝘦 𝘤𝘪𝘯𝘦𝘮𝘢𝘵𝘰𝘨𝘳𝘢𝘧𝘪𝘦𝘪.
