Între 9 mai - 6 iunie 2023, Cinema ARTA vă invită în Cluj-Napoca, pe strada Universității numărul 3, pentru a explora seria de evenimente din cadrul proiectului Connecting the Heritage Cinemas of Europe!. Prin filme, muzică, prezentări și expoziții, cinematograful propune o călătorie prin istoria filmului în corelație cu propria istorie. În fiecare marți, vor avea loc proiecții în sala de cinema precedate de prezentări susținute de curatorii Daniel Iftene și Radu Toderici, precum și de Bálint Zágoni.
Care sunt momentele esențiale din istoria cinemaului european și universal? Care sunt acele filme în care se vede inovația, ruptura față de tradiție, dar în același timp, în mod paradoxal, și o însumare a ceea ce reprezenta tradiția cinematografică până în acel moment? De la aceste două întrebări am pornit când am discutat și conturat programul Connecting the Heritage Cinemas of Europe!. Am selectat pentru fiecare dintre segmente câte un film european relevant din punct de vedere istoric și estetic, care a avut cel puțin o proiecție la cinematograful ARTA. Alegerea, în astfel de cazuri, pornind de la o listă generoasă de filme, nu a fost ușoară. Am încercat să propunem publicului filme care sunt în același timp exemplare pentru perioada în care apar, accesibile și pentru cineva care nu e neapărat familiarizat cu istoria cinemaului universal și provocatoare din punct de vedere estetic. De asemenea, am ales filme care, prin stilul lor, prin trăsăturile lor, pot servi drept puncte de legătură între diversele tendințe cinematografice din acel moment. Pornind de la filmele alese, ne dorim, în prelegerile care vor însoți fiecare proiecție, să schițăm câte o micro-istorie a cinemaului, pentru fiecare din epocile mai importante ale acestei arte. – Daniel Iftene și Radu Toderici, curatorii programului
Primul titlu al seriei vizează perioada filmului mut și prezintă una dintre primele pelicule realizate de renumitul regizor Alexander Korda (născut Korda Sándor): Az aranyember / Omul de aur (1918). Filmul a fost vizionat și acum 104 ani de pe scaunele cinematografului ARTA, având numeroase conexiuni și cu orașul în sine, Cluj-Napoca. De asemenea, regizorul a avut o relație strânsă cu însuși Jenő Janovics, producător a câtorva dintre filmele lui și directorul cinematografului ARTA aproximativ până la Cel de-al Doilea Război Mondial. Această operă poate fi interesantă pentru spectatorul contemporan datorită soluțiilor ingenioase folosite de către directorul de imagine, pentru performanța actorilor renumiți, dar și pentru imaginile pitorești ale Dunării pentru care poate fi considerat un document istoric al fluviului de la începutul secolului ‘20. Prezentarea care va preceda proiecția de film analizează începuturile cinematografiei.
În cazul segmentului dedicat filmului mut, cinematograful propune filmul lui Friedrich Wilhelm Murnau: Der letzte Mann / Cel din urmă om (1924)*. Murnau a fost unul dintre marii inovatori ai cinemaului în perioada filmului mut – prin subiectele pe care și le-a ales, dar mai ales prin dorința lui de a face un cinema dinamic, prin mișcările de cameră mai puțin obișnuite în epocă, care i-au și adus o faimă internațională instantanee. Prelegerea de la începutul acestei proiecții recapitulează mutațiile pe care le-a suferit cinemaul în primele trei decenii de existență și urmărește o temă transversală: orașul. Felul în care e reprezentat și filmat, dar și modul în care publicului care vedea filme mute îi era reconstruită experiența cotidiană prin intermediul filmului sunt punctele esențiale ale acestei intervenții.
Anii ’30 și ’40 consemnează pentru cinema nu doar apariția filmului sonor, ci și o consolidare a genurilor și stilurilor. Se observă în această perioadă un dialog permanent, care implică influențe reciproce, între cinemaul american și cel european. Din dorința de a puncta diverse evoluții stilistice, curatorii propun vizionarea La grande illusion / Iluzia cea mare (1937) de Jean Renoir, unul dintre cele mai importante filme ale regizorului și, în același timp, o producție care însumează perfect direcțiile posibile pe care le poate urma cinemaul în acea perioadă. Pornind de la el, evenimentul urmărește paradoxurile cinemaului din această perioadă prin prisma tipurilor de reprezentare ale personajelor feminine. Acest subiect va servi ca punct de pornire pentru prelegerea cu care va debuta proiecția.
Sfârșitul Celui de-al Doilea Război Mondial adâncește sentimentul separării care primește o formă fizică odată cu ridicarea Zidului Berlinului. Cinema-ul devine nu numai o reflexie, dar și o reflecție asupra acestor rupturi pe care învață să le depășească și cu care intră deseori în conflict. Vestul trebuie să privească în abisul crizei morale declanșate de atrocitățile războiului și să redescopere valorile umane fundamentale care nu pot fi distruse de niciun lider totalitar. Cabiria lui Fellini, prostituata de la marginea Romei care să încăpățânează să-și reia viața cu un zâmbet ori de câte ori aceasta o îngenunchează, e doar unul dintre personajele cheie ale nevoii de a depăși traumele trecutului. Neorealismul italian prezent prin proiecția Le notti di Cabiria / Nopțile Cabiriei (1957) tulbură peisajul cinematografic, iar valurile care îi urmează în Franța, Marea Britanie sau Germania reiau, în forme diferite, același principiu: cinemaul vechi trebuie să moară, iar noii și tinerii cineaști au datoria de a se folosi de filme pentru a vorbi despre viața adevărată și pentru a re-imagina lumea.
Dincolo de Cortina de Fier, noua lume de după război trebuie să urmeze capriciile și isteriile unor lideri politici cuprinși, în diferite măsuri și inconsecvent, de crize de autoritate, lăcomie, excese totalitare și demagogie, motivate de promisiunea unei vieți frumoase. De multe ori, arta e responsabilizată de la centru, iar, dacă nu se conformează, e amenințată cu dispariția. Miloš Forman e doar unul dintre regizorii care nu au crezut în obediență, care au încercat să arate că, și de această parte a Zidului, visele și dorințele oamenilor sunt aceleași ca peste tot. Diferența o fac sistemele alienante și opresive până la absurd în care aceștia sunt forțați să se învârtă. Lásky jedné plavovlásky / Dragostea unei blonde (1965) se opune realismului socialist tot mai virulent prin libertatea pe care acesta și-o asumă față de normele sociale și universul dominat de figurile autoritare ale unor bărbați infantili și ridicoli.
În întâlnirile pe care curatorii le vor avea cu publicul, cele cinci filme nu vor fi decât un capăt al firului care, odată prins, poate să ducă la desfacerea unor perioade și direcții absolut fascinante din istoria cinemaului european, precum și din istoria cinematografului ARTA.
De asemenea, odată cu lansarea programului, Cinema ARTA își propune să reflecte prin imagini comunitatea din jurul cinematografului. Astfel, invită ilustratori, artiști și pe oricine cu puțină creativitate și o conexiune cu cinematograful să realizeze o ilustrație care să surprindă ceea ce reprezintă pentru ei Cinema ARTA.
PROGRAM
09.05.2023 | Săptămâna 1
18:00 – Începuturile cinematorgafiei [Prezentare: Zágoni Bálint]
19:00 – Korda Sándor: Az aranyember / Omul de aur (1918) [Proiecție de film]
16.05.2023 | Săptămâna 2
18:00 – Orașul: filmul mut [Prezentare: Radu Toderici]
19:00 – Friedrich W. Murnau: Der letzte Mann / Cel din urmă om (1924) [Proiecție de film]
23.05.2023 | Săptămâna 3
18:00 – Dive, fete rele, femei fatale: anii ‘30 - ‘40 [Prezentare: Radu Toderici]
19:00 – Jean Renoir: La Grande Illusion / Iluzia cea mare (1937) [Proiecție de film]
30.05.2023 | Săptămâna 4
18:00 – Cinematograful vestic / modernism [Prezentare: Daniel Iftene]
19:00 – Federico Fellini: Le notti di Cabiria / Nopțile Cabiriei (1957) [Proiecție de film]
06.06.2023 | Săptămâna 5
18:00 – Cinematograful estic [Prezentare: Daniel Iftene]
19:00 – Miloš Forman: Lásky jedné plavovlásky / Dragostea unei blonde (1965) [Proiecție de film]
Pentru bilete și pentru a fi la curent cu ultimele noutăți: www.cinema-arta.ro.
Evenimentele fac parte din proiectul Connecting the Heritage Cinemas of Europe! care reunește patru cinematografe de artă din întreaga Europă – Cinema ARTA din Cluj-Napoca, România, Cinema Splendid Place din Riga, Letonia, Cinema Nuovo Eden din Brescia, Italia și Mestni kino Ptuj din Ptuj, Slovenia – cu scopul de a promova valoarea culturală, importanța pentru comunitate și istoria cinematografelor de patrimoniu din Europa, de la începuturi și până în prezent.
Parteneri: Asociația Filmtett, Institutul Francez, Centrul Cultural German, Ambasada Italiei
Partener media: TVR Cluj
Proiect cultural co-finanțat de Europa Cinemas, Subprogramul Creative Europe/Media, Collaborate To Innovate și de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
*Un film din colecția Fundației Friedrich Wilhelm Murnau din Wiesbaden, Germania.
