CLICK HERE FOR THE ENGLISH VERSION
Cinematograful ARTA, inaugurat în anul 1913, a fost un adevărat martor al istoriei cinematografiei. Ce mă fascinează la ARTA este faptul că spațiul unește timpul, generațiile și poveștile oamenilor care i-au trecut pragul de-a lungul timpului. Când intru în cinematograf și mă uit la filme, subconștient, există această experiență colectivă cinematografică a ultimilor 100 de ani, care se reflectă prin memoria clădirii și a spațiului.
O analogie a valorii adăugate la experiența de a viziona un film în acest spațiu este cea a sunetului și a muzicii care completează experiența cinematografică.
Muzica de film este capabilă să transmită ceea ce filmul încearcă să spună fără cuvinte și să evoce un răspuns emoțional visceral. Conectează timpul, generațiile, filmul cu spectatorul, trece bariera limbilor, și poate să transmită un ton emoțional colectiv. Nu-l vezi, dar e acolo și e o contribuție esențială la experiența noastră cinematografică.
De mult îmi doream să facem această serie curatoriată despre muzică de film la ARTA, să (re)vizionăm filme subliniind importanța sunetului, coloanei sonore și a compozitorilor.
Selecția a fost una dificilă. Sunt foarte mulți compozitori de muzică de film talentați, iar cele 8 filme selecționate reușesc să facă doar o introducere și o trecere esențială prin istoria muzicii de film. Demersul nostru însă nu se oprește aici, seria what’s the score? va avea o continuitate, în care vă vom prezenta compozitori de muzică de film excepționali și muzică de film remarcabilă.
– Csilla Nagy, curator ARTA
„Sound is fifty percent of a film, at least. In some scenes it’s almost a hundred percent. It’s the thing that can add so much emotion to a film. It’s a thing that can add all the mood and create a larger world. It sets the tone and it moves things. Sound is a great <<pull>> into a different world. And it has to work with the picture – but without it you’ve lost half the film.” – David Lynch
Când vine vorba de filme, vorbim foarte puțin despre lucruri care sunt esențiale în realizarea și percepția lor, cum ar fi sunetul.
Prin seria what’s the score? ne propunem să explorăm relația sunetului și a coloanei sonore cu filmul și să prezentăm compozitori care au creat o identitate puternică și un univers special al filmelor prin creațiile lor.
Prin selecția a 8 filme din perioade diferite, însoțite de evenimente conexe, încercăm să facem o introducere în istoria muzicii de film, să prezentăm coloane sonore și compozitori importanți din istoria cinematografiei, reprezentativi pentru ultimii o sută de ani în care a funcționat și cinematograful ARTA.
În fiecare marți, începând din 6 septembrie, va avea loc săptămânal câte o proiecție la cinema însoțită de evenimente conexe la ARTA Café, și vom încheia seria de filme cu un eveniment special: Ziua ARTA, sărbătorirea a 109 ani de la deschiderea cinemaului, care va avea loc între 28-30 octombrie 2022.
Filmele nu au fost niciodată cu adevărat mute. De când a apărut filmul și până la finalul anilor ‘20, filmele erau acompaniate de muzică live sau de fonograful cinemaului. Odată ce devine tehnic posibilă sincronizarea sunetului cu imaginea în 1929, muzica devine un aspect integrant al procesului de povestire și astfel se naște o nouă profesie.
Prin primele trei titluri din serie prezentăm trei compozitori din „epoca de aur” (anii ‘30-’50). Compozitorii din această perioadă provin în principal din zona muzicii de concert și scriu aproape exclusiv piese orchestrale. Dintre compozitorii acestei perioade îi prezentăm pe: Max Steiner (Casablanca), „părinte” al muzicii de film, care a fost printre primii care au recunoscut necesitatea unor partituri originale pentru fiecare peliculă, Fumio Hayasaka (Seven Samurai), un compozitor excelent despre care se vorbește foarte puțin, și Bernard Herrmann (Psycho), cel care „a definit muzica de suspans” și a stabilit-o ca practică standard în filmele horror și sci-fi.
În anii ‘50, muzica de film începe să se dezvolte în direcții diferite, studiourile încep să le ceară compozitorilor să scrie melodii originale pentru filmele lor, atât în scopuri promoționale, cât și, pentru venituri auxiliare sub formă de albume cu coloana sonoră. Este o perioadă în care începe să predomine influența muzicii de jazz. Din această epocă, îl vom prezenta pe Miles Davis, a cărui contribuție la filmul noir francez „Ascenseur pour l'échafaud” este notabilă din mai multe motive. Coloana sonoră a acestui film este o partitură de jazz în forma sa cea mai pură, fiind realizată de un trio de muzicieni care improvizau pe ecran. Munca lui Miles Davis la acest film îl face unul dintre cei mai importanți compozitori de filme afro-americani, deschizând calea unor artiști de mai târziu precum Quincy Jones, Herbie Hancock și Terence Blanchard.
În anii ‘60, filmele western sunt în vogă. Din această perioadă am ales unul dintre cei mai prolifici compozitori de muzică de film, care nu mai are nevoie de nicio introducere: Ennio Morricone (The Good, The Bad, The Ugly).
Odată cu apariția sintetizatoarelor, apare și un nou vocabular de arpegii computerizate și alte tehnologii. Aceasta este o schimbare majoră de paradigmă a modului în care sunt realizate coloanele sonore, cu consecințe pe termen lung pentru industrie. Până în acest moment, coloanele sonore necesitau un ansamblu de instrumentiști pentru a interpreta muzica. Din această epocă, perioada aniilor ‘60-’80, îl prezentăm pe Vangelis (Blade Runner), una dintre cele mai importante figuri din istoria muzicii electronice și a muzicii moderne de film. El a folosit multe instrumente electronice în maniera unei „orchestre cvasi-clasice” cu un singur om.
Astăzi, în muzica de filme se regăsesc toate genurile imaginabile, paleta de realizare a coloanelor sonore fiind foarte vastă și diversă. Dintre compozitorii contemporani îi prezentăm pe: Philip Glass (The Hours), considerat drept unul dintre cei mai influenți compozitori de la sfârșitul secolului XX, un compozitor minimalist, de „muzică cu structuri repetitive”, și încheiem seria cu lumea muzicală a compozitorului islandez Jóhann Jóhannsson (Last and First Men), cu singurul film realizat de el, un proiect care combină filmul și muzica pentru a crea o meditație poetică asupra memoriei, pierderii și ideii de utopie.
Marți 6 septembrie, 19:00 - Casablanca
r: Michael Curtiz | original score: Max Steiner | 1942 | 102’
lb: EN, FR, DE, IT | sub: RO, EN
21:00 - Get together & after movie music w/MeloMelanj @ARTA Café
Marți 13 septembrie, 19:00 - Seven Samurai / Cei șapte samurai
r: Akira Kurosawa | original score: Fumio Hayasaka | 1954 | 207’
lb: JP | sub: RO, EN
Marți 20 septembrie, 19:00 - Psycho
r: Alfred Hitchcock | original score: Bernard Herrmann | 1960 | 109’
lb: EN | sub: RO
Marți 27 september, 19:00 - Ascenseur pour l'échafaud / Ascensor pentru eșafod
r: Louis Malle | original score: Miles Davis | 1958 | 91’
lb: FR, DE | sub: RO, EN
20:30 - Jazz vinyl listening @ARTA Café
Marți 4 octombrie, 19:00 - The Good, The Bad and the Ugly / Cel bun, cel rău, cel urât
r: Sergio Leone | original score: Ennio Morricone | 1966 | 161’
lb: EN, IT | sub: RO, EN
Marți 11 octombrie, 19:00 - Blade Runner / Vânătorul de recompense
r: Ridley Scott | original score: Vangelis | 1982 | 117’
lb: EN | sub: RO
21:00- Pop-up studio w/Cirkular @ARTA Café
Marți 18 octombrie, 19:00 - The Hours / Orele
r: Stephen Daldry | original score: Philip Glass | 2002 | dramă | SUA | 114’
lb: EN | sub: RO
Marți 25 octombrie, 19:00 - Last and First Men / Primii și ultimii oameni
r: Jóhann Jóhannsson | original score: Jóhann Jóhannsson | 2020 | 70’
lb: EN | sub: RO
⏺️Descoperă playlist-ul seriei what’s the score? pe Spotify
A journey through film, history and music featuring the best film scores
Parteneri: Institutul Francez din Cluj-Napoca, MeloMelanj, Cirkular, Make Music Not War
Evenimentul face parte din proiectul ARTA: cinema și patrimoniu derulat de asociația ARTA în dialog. Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Proiect organizat cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca.
